Societatea Meteorologică Română
Articolul a fost realizat în colaborare cu Dragoș Frîncu
În prima parte a zilei de 3 martie 2015, România a fost traversată de la vest la est de un front rece, care după-amiază a ajuns în bazinul vestic al Mării Negre. Talvegul asociat frontului de la sol avea corespondent în troposfera medie, printr-o pătrundere de aer rece ce s-a propagat dinspre nord-vest. La sol, în spatele frontului s-a format un nucleu anticiclonic deasupra Serbiei, astfel că în Oltenia și vestul Munteniei, vântul se orientase din sector predominant vestic, favorizând scăderea nebulozității și încălzirea suprafeței terestre (circa 13...16 oC la ora 12 UTC în vestul Munteniei). Începând cu orele după-amiezii, în centrul Munteniei şi-au făcut apariţia dezvoltări convective liniare (Fig. 1), iar prin nordul Moldovei s-a declanșat pătrunderea pericarpatică de aer rece. La ora 14 UTC, cele două ramuri ale aerului rece din apropierea solului au generat o zonă de convergență în Muntenia, peste care în troposfera medie s-a suprapus o zonă de advecție de vorticitate pozitivă importantă, un alt ingredient care a favorizat mișcări ascendente ale aerului. (Fig. 3).
Radiosondajul de la Afumați relevă un gradient termic vertical semnificativ (12 oC la sol, 5 oC la 783 m, 0 oC la 1438 m și -27 oC la 5267 m). În stratul cuprins între nivelul de 500 hPa și suprafața terestră, umezeala relativă avea valori cuprinse în general cuprinse între 75 și 95%, iar CAPE de circa 300 J/kg (Fig. 6). Nivelul izotermei de 0 oC era la 1400 m, -10 oC la 2600 m și -30 oC la 5800 m, favorizând precipitațiile sub formă de măzăriche și grindină. Instabilitatea a fost determinată și de advecția termică diferențiată pe verticală. O advecție caldă slabă între 900 și 800 hPa (rotirea ușoară a vântului spre dreapta cu înălțimea), peste care a avut loc o advecție rece moderată (750...450 hPa, indicată pe diagrama aerologică de o rotire a vântului spre stânga).
În jurul orei 18, în sud-estul județului Dâmbovița se observau pe imaginile satelitare, dezvoltări convective simple, ce se deplasau către nord-estul județului Ilfov.
În următoarea oră, o celulă singulară a ajuns la maturitate, iar pe raza localităților Ștefăneștii de Jos, Voluntari și local în estul Bucureștiului a fost raportată grindină, iar de asemenea, în extremitatea estică a Bucureștiului au căzut averse de măzăriche și lapoviță la o temperatură de aproximativ 9...10 oC.
Astfel, Administrația Națională de Meteorologie a emis o avertizare cod galben, de tip nowcasting pentru jumătatea de nord a județului Ilfov pentru grindină, frecvente descărcări electrice și intensificări ale vântului cu viteze de peste 55 km/h, valabilă între orele 18.40 - 19.40. Ulterior, pe imaginile radar se putea observa că vârful norului Cumulonimbus a atins aproximativ 9,5 km (colorat cu verde, Fig. 7, iar reflectivitea sa maximă era semnificativă, de 64 dBz (maximul, colorat cu roșu, Fig. 8).
Concluzionând, fenomenul și contextul în care s-a produs acesta este unul clasic pentru centrul Munteniei. Totuși, este remarcabilă diversitatea fenomenelor produse în a treia zi de primăvară calendaristică.
