Societatea Meteorologică Română
Articolul a fost realizat în colaborare cu Daniel-Robert Manta
Începutul lunii mai a adus câteva zile caracteristice mai degrabă verii din punct de vedere meteorologic, în cea mai mare parte a Europei. Poziționarea Ciclonului Islandez la nord-vest de Arhipelagul Britanic a permis pătrunderea deasupra continentului a unei mase de aer deosebit de cald dinspre nordul Africii. În ziua de 5 mai, în țara noastră s-a consemnat prima zi tropicală din acest an. La stația meteorologică Bechet s-a înregistrat o maximă de 30,6 ⁰C. În Sardinia, la Decimonannu temperatura aerului a urcat până la 38,4 ⁰C. Ciclogeneza rapidă produsă de-a lungul frontului polar, la vest de Peninsula Iberică în data de 4 mai, a condus la formarea unui nucleu depresionar secundar, care împreună cu sistemele frontale aferente, s-a deplasat rapid către nord-est. Au avut loc fenomene convective severe în Olanda, Belgia și nordul Germaniei. Deși tornadele nu sunt rare în această parte a Europei, cele de categoria F3, cu viteze ale vântului de 256...334 km/h, apar în medie odată la 1..2 ani. Cea care a lovit pe 5 mai orașul Bützow din nordul Germaniei a produs pagube materiale însemnate, o persoană a decedat, iar zeci au fost rănite.
Frontul rece a ajuns în Europa Centrală în după-amiaza zilei de 6 mai. Așa cum se observă pe Fig.1. nebulozitatea frontală nu era largă și extinsă, însă asupra Câmpiei Panonice s-au format sisteme convective bine dezvoltate, dintre care 4 supercelule, în deplasare către est-nord-est.
Seara, odată cu scăderea temperaturii din apropierea solului, intensitatea fenomenelor a scăzut. Zona de instabilitate a pătruns asupra regiunilor vestice și nord-vestice în jurul orei 22, constituind primul episod de fenomene convective din perioada analizată.
Al doilea episod, cu fenomene mult mai severe a debutat în a doua parte a nopții, culminând cu formarea unui sistem convectiv mezoscalar (MCS) în nord-vestul Olteniei, în deplasare rapidă către est. Au fost afectate zone extinse din Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Carpații Meridionali, extremitatea sudică a Transilvaniei și a Moldovei. Analizând condițiile premergătoare, mai multe ingrediente necesare au fost prezente simultan. Cu cât temperatura scade mai rapid cu înălțimea instabilitatea atmosferică este mai ridicată. Energia potențială disponibilă convecției (CAPE) ne arată cu cât contribuie stratificarea termică la mișcarea ascendentă a particulelor de aer, este proporțională cu viteza cu care poată să se producă ascensiunea și înălțimea pe care o pot atinge vârfurile norilor convectivi. În seara zilei de 6 mai în sud-vest CAPE avea valori ridicate, de până la 1200...1600 J/kg (Fig.3. zona colorată în roșu).
Sistemele convective mezoscalare se formează cu precădere în fața fronturilor reci, într-o masă de aer cald și umed. Alimentarea cu acest aer cald un timp mai îndelungat a fost favorizată de viteza relativ mică de deplasare a frontului rece. Un parametru meteorologic, care îmbină temperatura cu umezeala este temperatura echipotențială (Theta-E). Este cu atât mai mare cu cât aerul este mai cald și mai umed. În a doua parte a zilei de 6 mai şi totalul precipitabil pe întreaga coloană atmosferică era ridicat mai ales în vestul şi sudul ţării, unde era cuprins între 26 și 32 mm.
Forfecarea verticală a vântului (modificarea vectorului vitezei cu înălțimea) are influență asupra duratei de viață a celulelor și o contribuție majoră în organizarea celulelor în sisteme convective. În perioada analizată în regiunile sudice forfecarea verticală între 0 și 6 km înălțime era cuprinsă între 15 și 20 m/s, fără schimbări semnificative ale direcției vântului.
Deși în troposfera joasă asupra Câmpiei Române în timpul nopții s-a format un strat de inversiune, inhibiția convectivă a fost contracarată de pătrunderea unui aer mai umed și a convergenței din apropierea suprafeței din sud-vestul și vestul Olteniei, însă conform măsurătorilor de la aeroportul Băneasa, înălțimea bazei norilor Cumulonimbus a fost ușor mai mare decât în mod obișnuit (1,2...1,4 km). Temperatura vârfului norului, în zona cu ascendența cea mai intensă (Overshooting top) s-a apropiat de -70 ⁰C. Au fost frecvente descărcări electrice, averse, intensificări ale vântului de scurtă durată. În județul Vâlcea a căzut grindină.
Ultimul episod de fenomene convective a a vut loc în după-amiza zilei de 7 mai, pe frontul rece. În zona subcarpatică a Munteniei s-a dezvoltat un sistem convectiv liniar, care s-a deplasat spre sud. În județele Buzău, Prahova și Ilfov s-a semnalat grindină. La stația meteorologică Buzău intensificările de vânt au avut aspect de vijelie, iar rafala maximă a atins 25 m/s (90 km/h).
Datorită deplasării rapide a celulelor, nu s-au acumulat cantități de precipitații deosebit de mari. Local s-au înregistrat 20...30 l/m2, până la 42,2 l/m2 în 48 ore la stația hidro Blaj (Târnava Mare).
Administrația Națională de Meteorologie a emis pentru intervalul 6 mai ora 21 – 7 mai ora 21 o informare meteorologică, pentru fenomenele asociate instabilităţii atmosferice. În acest interval au fost emise 30 de atenționări cod galben de tip nowcasting care vizau frecvente descărcări electrice, cantități de precipitații în majoritatea cazurilor de 15...25 l/m2, rafale de 55...65 km/h și grindină de mici dimensiuni, dintre care: 13 pentru Muntenia, 7 pentru Transilvania, 3 pentru Oltenia, 3 pentru Dobrogea, 2 pentru Moldova şi 2 pentru partea de vest a ţării (Bana şi Crişana).
